Activitati

CASTELUL PELISOR

castel-pelisor-b Castelul Pelisor a fost construit între anii 1889 şi 1903, de regele Carol I. şi era destinat viitorului rege Ferdinand şi Reginei Maria. Pâna la finisarea Pelişorului, tinerii au locuit la Foişor. Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întrega casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă prezidenţială, şi poartă amprenta unei personalităţi puternice: regina Maria. Holul de onore este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Aici au crescut şi copii lor: Carol viitorul rege, Mărioara regina Yugoslaviei, Elisabeta regina Greciei şi Prinţul Nicolae.

CASA DE VANATOARE FOISOR

Întoarcerea familiei Regale Casa de vânătoare cu 43 de camere a fost o casă îndrăgită de toţi regii României. A fost terminat înaintea Castelului Peleş, drept urmare aici a stat Regele Carol I şi Regina Elisabeta până la terminarea castelului. Dar aici a stat şi Rege Ferdinand cu Regina Maria până la terminarea Pelişorului. Chiar si Carol al II – lea a locuit aici, în perioada 1930-1940, atâta timp cât a fost Regele României. Însă actuala clădire nu este cea de atunci. Chiar sub domnia lui Carol al II-lea a izbucnit un incendiu, casa a ars şi a fost reconstruită în perioda 1932-1933. În anii dictaturii comuniste a fost completată cu încă o aripă, reunind astfel o serie de birouri, saloane şi sufragerii elegante, precum şi o sală de teatru. Astăzi se află în domeniul public al statului şi este destinată exclusiv activităţii de prezentare şi protocol. Nu este vizitabilă!

MANASTIREA SINAIA

Biserica Mare a fost construită în perioada 1842 – 1846, iar în 1892 a fost adăugată clopotniţa cu un clopot de 1700 kg. Prin grija lui Carol I, a devenit primul lăcaş de cult electrificat din România. În pictura, pe un fond de mozaic aurit, realizată de pictorul danez Aage Exner apare şi regina Elisabeta, alături de prinţesa Maria, mort la o vârsta fragedă şi Mihail Cantacuzino, întemeietorul bisericii vechi a mănăstirii. Mobilierul bisericii este sculptat, iconostasul, mobilele naosului şi scaunele regale sunt aurite.

În 1895, la 200 de ani de la sfinţire, s-a deschis primul muzeu cu obiecte de cult din ţara noastră. În urma lucrărilor efectuate între 1897 şi 1903 de administraţia Eforiei Spitalelor Civile, care patrona averile mănăstirii, biserica a ajuns la înfăţişarea actuală.

Renovarea bisericii vechi a fost terminată în anul 2006. Pictura din pridvor si pronaos este originală, realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Paraclisul a fost construit în anul 1695. Capela, cu o arhitectură joasă şi picturi peste 300 de ani, înegrite de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creştinismului.

Casa memoriala GEORGE ENESCU

Legătura dintre George Enescu, cel care prin cele două „Rapsodii Romane” a reuşit să facă cunoscută noua muzică românească în întreaga lume şi oraşul Sinaia, nu a fost intâmplătoare. El s-a bucurat de sprijinului Reginei Elisabeta, o mare iubitoare de artă, care recunoscând talentul tânărului Enescu, i-a oferit o cameră într-un colţ liniştit al Castelului Peleş, unde să poată studia. Castelul devine astfel pentru Enescu rampa de lansare în lumea muzicală. Au urmat lungi turnee peste hotare, dar dragostea pentru peisajul din Sinaia, l-a determinat ca din banii câştigaţi în primul său turneu în America să-şi construiască aici – între anii 1923 şi 1926 – o vilă, pe care a numit-o Vila Luminiş. În următorii 20 de ani, până în 1946, când a părăsit România definitiv, în perioadele dintre turneele sale în Europa, America sau Canada, a venit la Sinaia pentru a găsi liniştea necesară creaţiei sale muzicale. În 1947, aflat la Paris, Enescu a donat vila statului român, spre a fi folosită ca loc de odihnă şi de creaţie pentru artişti. Din 1995, devine Casa Memoriala „George Enescu”, fiind administrată de „Centrul European de Cultură” din Sinaia.

Vizitabil marţi – duminică, 9:00 – 16:00.

CASINOUL

Casinoul din Sinaia construit la initiaţiva lui Carol I. a fost proiectat de arh. Petre Antonescu care a şi supravegheat lucrările începute în 1912. Inaugurarea a avut un an mai târziu, iar la grandioasa serbare cu focuri de artificii participa şi compozitorul George Enescu.

Primul acţionar al casinoului a fost baronul de Marcay, cel care deţinea cota-parte şi din cazinoul din Monte Carlo. De fapt se pot observa multe asemănări între cele două clădiri. Casinoul beneficia de curse specale de trenuri, care au adus jucătorii din ţară şi din străinătate.

A devenit atracţia principală a oraşului, organiza serbări şi reprezentaţii, zilnic cca 800 de oameni îi treceau pragul şi părea că nimeni şi nimic nu va opri această afacere strălucită. Însă, dacă în timpul celui de-al doilea război mondial a fost închis doar pentru o perioadă scurtă, în 1947 porţile sale s-au închis definiv. Din 1955 superba clădire a fost folosită drept Casă de cultură, cu bibliotecă şi cercuri artistice. Totuşi recunoscându-i gradul de eleganţă au fost organizate aici spectacole de teatru, folclor, şi concerte deosebite.

În 1975 clădirea a fost renovată şi sălile au fost folosite pentru reuniuni internaţionale şi banchete la nivel de şefi de stat. Astăzi funcţionează aici un modern centru de conferinţe, dispunând de dotări tehice performante.

GARILE REGALE

Sinaia este singurul oraş din România care se mândreste cu 2 gări regale. Cea veche a fost construită în anul 1886 de direcţia generală a Căilor Ferate Române pentru regele Carol I. În această gară oprea şi opreşte din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei, se află o placă comemorativă în amintirea primului ministru român Ion Gheorghe Duca asasinat de legionari în anul 1933. Era fiul lui George Duca, cel care fusese mulţi ani director general al Căilor Ferate Române. Cealaltă gară a fost construită între 1938-1940 la comanda regelui Carol II., după planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Române, Opera Timişoara şi Palatul CFR Bucureşti. Este o clădire din piatră care poartă insemnele regale ale lui Carol II., dublul CC care se văd şi astăzi pe clanţa uşilor şi a fost rezervată exclusiv familiei regale, şi a oaspeţilor ei. Construcţia avea şi o remiză pentru adăpostirea trenul regal. În salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se găseşte o pictură murală pătrată de 5,50 m care reprezentă o vânătoare domnească, cu 8 personaje în mărime naturală. Fresca realizată de Dimitrie Ştiubei are şi o inscripţie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil.

ECONOMATUL SI CORPUL DE GARDA

Econonomatul, o casă modestă iniţial, a fost refăcută ulterior în stil Burg german, cu 52 de camere, şi a găzduit demnitarii şi angajaţii curţii regale. Economatul ca şi celelate foste dependinţe ale Castelului Peleş astăzi fac parte din reţeaua hotelieră. Hotel a devenit şi fosta clădire a Corpului de gardă, care a fost construit în acelaşi timp cu castelul, dar a fost refăcut între anii 1908-1909 în stilul renaşterii germane. Aici locuia o parte din personalul regelui pe perioada când venea la Sinaia şi tot acolo era şi centrala telefonică din anul 1890. Nu se ştie căt de mare era suita regală când venea la Sinaia, dar se aproximează la 100 persoane.